Posted by M-am gandit de foarte multe ori daca nu cumva eu am ceva sau lumea din jurul meu a inceput sa ma plictiseasca foarte rau. De obicei nu mi se intampla asta si sincer nici nu as vrea sa jignesc pe cineva sau sa spun anumite lucruri urate despre o anumita persoana sau mai multe.
Prefer sa-mi pastrez gandurile astea negative pentru mine si incet, incet sa ma debarasez cumva de ele. Pe de alta parte trebuie sa recunosc si o singura chestie care ma tot supara pe mine, ceva gen ca ar trebui sa mai iau si eu o pauza de odihna, o pauza de relaxare.
Daca cineva mi-ar fi spus cu ceva luni in urma ca nu pot functiona la capacitate maxima in fiecare zi mult timp si ca voi ajunge intr-o stare de deprimare, cu siguranta i-as fi ras in fata si i-as fi spus ca acest lucru nu mi se poate intampla. Dar cu aceste micute chestiuni nu mai este de glumit. De fapt ar fi trebuit sa ma orientez catusi de putin si pre nevoile mele de zi cu zi.
Cred ca daca eram putin mai atenta la ceea ce mi se intampla si as fi actionat din timp, cred ca erau suficiente si cate 5 minute de relaxare la un anumit interval de timp. Dar eu nu am facut asta si m-am grabit cu pasi imensi catre epuizare. Iar chestia asta cu relaxarea o puteam rezolva foarte usor cu ajutorul fotoliilor de masaj de pe www.masatto.ro si nu as mai fi trecut prin ceea ce trec acum.
Imi asum vina in aceasta problema, iar acum ma gandesc cu as putea gasi rezolvarea acestuia intr-un timp cat mai scurt, cu atat mai mult ca nu as vrea sa lipsesc foarte mult din acele locuri pe care le frecventez. Si ar mai fi ceva, cum oare as putea sa stau eu linistita acasa pentru a ma relaxa cand stiu foarte bine cate treburi mai am nerezolvate si nu necesita amanare.
Pe de alta parte m-am obisnuit si cu viata asta destul de agitata si destul de incarcata. Nu cred ca as rezista nici macar o zi fara sa fac ceva, fara sa-mi vars nervii pe ceva si fara sa ma agit din cauza prostiilor facute de altii. Orice as face nu cred ca voi gasi prea curand o rezolvare la ceea ce pe mine ma framanta, dar nici starea asta de curca plouata nu o mai suport.
Prin urmare nu pot lasa lucrurile sa se rezolve de a sine caci nu se vor rezolva niciodata. Iar cine poate a mai trecut prin aceste faze si stari stie foarte bine la ce ma gandesc si la ceea ce simt. Si da, in momentul asta simt ca-mi fuge lumea de sub picioare si ca nu mai pot repara nimic din ceea ce puteam candva repara.
Poate ca am lasat deseori stresul sa-si gaseasca loc in viata mea, iar acum nu mai stiu cum pot scapa de aceasta pacoste nebuna ce parca a cuprins intreaga lume.