Ion la spovedanie, în post:
– Părinte, aseară vin de la câmp, îmi văd nevasta cam tristă, palidă, trasă la faţă…
Ştiu, e păcat, e post, dar mi-era aşa de milă de ea că am luat-o şi i-am tras-o 5 ore în şir…
– Vai, Ioane, e păcat…
– Da părinte, ştiu. Imediat după aceea m-am îmbrăcat şi am dat fuga la sfinţia ta să mă spovedesc, da’ mi-a răspuns cucoana preoteasă că nu eşti acasă… şi era cam tristă, palidă, trasă la faţă…
Ştiu, e păcat, e post, dar mi-era aşa de milă de ea că am luat-o şi i-am tras-o şi ei 5 ore în şir…
Dar ce ai părinte?! Te văd cam trist, palid, tras la faţă…