Posted by Acum ani de zile a inceput „moda” cu plecatul in Spania, la cules de capsuni si nu numai. Si majoritatea prietenilor mei, parinti fiind, au plecat sa munceasca acolo dorind sa castige mai multi bani decat castigau in tara. Bineinteles ca vremurile s-au schimbat si o buna parte din prietenii mei s-au intors in tara din mai multe motive. Zilele trecute am stat de vorba cu unul dintre ei si mi-a povestit ce a mai facut in ultimul timp, dar nu a omis sa mi istoriseasca despre ultima intamplare recenta, petrecuta in tara, cand s-a intors ultima oara dintr-o excursie in Europa.
Vremurile s-au schimbat foarte mult si este tot mai mare nevoia de a produce bani, lucru resimtit – daca pot spune asa – si de persoanele de etnie rroma. Acest prieten al meu nu a avut niciodata parte de vreo faza amuzanta din partea unui rrom, mai ales ca el este genul acela de persoana critica, care obisnuieste sa puna la zid pe fiecare si sa nu dea mare importanta acestor persoane care ii apar in cale. Pana intr-o zi..
„Stateam intr-o autogara in Bucuresti si locul acela nu arata foarte bine, era invadat de caini, gunoaie si tigani. Asteptam pe nevasta-mea sa vina sa ma ia, mai ales ca aveam niste bagaje grele si imi promisese ca la ora 4 dupa amiaza ca fi prezenta acolo. Eu o cunosc pe ea mai bine decat o cunoaste soacra mea, pentru ca s-a facut ca a intarziat grozav si de aceasta data. Va sa zica, traficul, singurul pretext pe care il inainteaza de fiecare data cand se intampla asta. Si mi-am zis ca sunt un prost daca am ramas in acel loc, sa astept, dar tot am asteptat. Am fost atat de plictisit incat nu mai aveam chef de nimic, cu atat mai mult de un clovn imbracat in roz. Incercam sa imi dau seama ce tot susoteste si de ce si-a ales asa o costumatie. Am zis clovn pentru ca individul era un tigan care, probabil, venise sa cerseasca. Atat de plictisit eram, incat urmaream parca cu interes ceea ce se desfasura prin fata ochilor mei.
Tiganul asta incepuse la un moment dat sa tipe „Bilete autocar Spania vrem. Spania, Spaniaaaa…”, dupa care ofta teatral. Era foarte amuzant si m-am bagat in vorba si l-am intrebat cu ce au de a face biletele pentru Spania cu tricoul lui roz bonbon. „Dom`ne, vreau si eu un bilet sa merg la Spania, sa muncesc, sa culeg capsuni. Vreau sa vaza lumea ca sunt trendy, roz ca capsuna.” Aici ne-am contrazis vreo 5 minute in sir ca capsunile nu sunt roz, ci rosii, pana m-am lasat pagubas. Sosise si nevasta-mea intre timp si m-am ridicat obosit de pe scaunul pe care asteptasem mult si bine. Tiganul, bineinteles, nu m-a scapat din ochi si canta inainte; de data aceasta m-a amuzat total: „Plec in Spania la cules capsuni, dar iti las nevasta in grija si masina si vezi ca la masina nu am umblat pana acum.” Aceasta replica mi s-a parut chiar haioasa si am plecat de acolo zambind.”